Latest Entries »

Ordinar la 4 ace


Vinde-ti comorile, traieste-ti sforile
in vals de falange, pe ritm de pian
Cumpara-ti bilele, mareste’ti pupilele
si mori in liniste, intr-un colt de maidan

Compara-ti kilele, care scad cu zilele
cand te pui letargic, pe un depravat de cantar
Masoara-ti privirile cand privesti oglinzile
imbracat la 4 ace, arati tot ca un ordinar

Draga mea… [2]


In fiecare seara, imi place sa te ascult, chiar daca e a mia oara. Mergem impreuna peste tot: la munte, la mare, la petreceri, la servici. Ce si cum sa fac, doar tu imi explici. Tu imi arati ce e rau si ce e bine, doar tu intelegi ce se ascunde in mine. Imi explici ce e iubirea si ura, ce inseamna viata, moartea si lumea… esti muza mea. Inebunesc cand imi soptesti tot la ureche. Sunt dependent de tine, de parca am fi suflete pereche. Adorm cu tine in gand, asteptand cu nerabdare a doua zi sa ma trezesc, pentru ca… dimineata o sa te aud din nou… draga mea muzica!

Mascarada


Cu pasi marunti si ruginiti, calcam pe becuri arse,
Ne imbratisam, ne sarutam, ne futem cu sentimente false.
Mergem la munca, spre altar, pe fata cu mastile trase…

Cu ochi conjuncivati, dintii cariati si bale sterse de perne,
Batalioane de migrene si droguri hoinarind prin vene,
Lesinati ca niste ingeri anorexi, cazuti in cap si fara pene.

Cu fata stramba de scarba si dezinteres, inaintand prin ceata
ne grabim ca prostii in viata cu un gust amar si greata
Mergi inainte camarade,  ai un trecut frumos in fata!


…si mi-ai facut un frate, are alunite pe spate, dar inca e mic si debusolat. Nu stie ce sa’ntampalt. Incerc sa’i  spun copilareste ca si pe el l-ai avortat, pe 5 mai, dupa Deseu. Da, Deseu, ca asa ma nunesc eu. El nici nu stiu ce nume are, dar lumea de aici ii spune „Rebutul dintre picioare”. E o lume care doare mama, sper sa te doara la fel. nici nu ma mir ca tata ti-a devenit infidel.
Pe tine te doare macar un pic? As vrea sa te vad in dric, cum am fost eu in vasul ala de otel. Nici nu iti imaginezi ce simte el. Te-ai gandit vreodata? Te-ai gandit ca el e pregatit sa fie tata? Sau astepti sa avortezi a 3-a oara, inca odata? Am 3 ani mama, am trait printre creaturi, orfan de o mama ce are in loc de creier muraturi.

Te crezi crestina? ma pis pe lumea ta divina. tu esti de vina!

Draga mea…


In fiecare zi te privesc, goala. Ma pierd cand te simt fierbinte si-mi cazi treptat in poala. Spulberi de la prima privire tot ce am in minte. Cand vreau sa te ating, imi spui sa fiu cuminte. Bem cafeaua impreuna, tinandu-ne de mana, ma saruti de noapte buna in fiecare seara, astetand dimineata sa ma saruti din nou… draga mea tigara!

Constipare cerebrala


Oglinda imi arata un chip palid, de timp erodat
Incarcerat in corpul meu, zace un suflet mutilat
Ingerul pazitor e violat de monstrul de sub pat
Fericirea’n zare, pare ca un cur constipat.
Nu mai vine!

Dragul meu pol opus


In voma sa te ineci, in foc sa te sufoci
Asa vreau sa te vad: in sute de copci!
Prin sarme ghimpate sa mergi, cioburi sa mananci
Pana nu mai poti sa mergi, sa te tarasti pe branci
Pamant sa inghiti, cu viermi intre dinti
Sange sa plangi, sa mutesti de durere
Sa simti miscand frenetic, furnici in artere.
Adanc sa te scufunzi in tine, ca o caraminda’n mare
Moartea sa-ti fie cea mai dulce salvare.

Frenetic


SchizoidPress

am fugit de pe front .am trecut printr-un sat acum maldar .
in varful maldarului de lemn ars si pamant am gasit o masina de scris.
am cautat si am gasit si foi.
m-am adapostit de bombardament intr-o pivnita.
am gasit acolo si un gramofon.
din pacate nu am gasit placi intacte. dar am gasit un lipici foarte bun
am reusit sa lipesc debussy si ottis redding.se aude lipitura cand acul trece peste dar m-am obisnuit.
am inceput sa scriu scrisori.
sotiei mele,prietenului meu cel mai bun,sergentului…
bombardamentele continuau.
am mai gasit mancare si bautura. nu foarte multa dar imi ajunge niste zile
am terminat scrisorile
am inceput sa scriu ce am vazut pe front. asta m-a facut sa nu dorm
si cand nu dormeam scriam povesti pentru copii.
apoi niste nuvele scurte despre femeile din viata mea
am inceput sa scriu un roman despre un baiat care fuge de…

View original post 33 more words

Biblioteca unui batran nebun


La cativa kilometri de civilizatie, de realitate si de limitele normalului, era o biblioteca pe un
camp pustiu, inconjurata de un zid murdar de sange, plin de buruieni uscate si scheleti ce’l
sprijineau de ani buni… o biblioteca plina de gandaci, panza de paianjen, sobolani, o veioza cu becul ars, un scaun cu spatarul rupt, un pian cu clapele defecte, mormane de chistoace si sutele de carti prafuite, scrise de un singur autor(de batranul care locuia in biblioteca), asezate in ordine, de la A la Z… necitite de multa vreme si alte schite neterminate… Acel autor a scris pana si-a pierdut cuvintele, inspiratia, gandul ca cineva ii va citi cartile care erau asezate in odine de la A la Z. Isi pierduse mintile pintre gandaci, sobolani, panze de paianjen si mormanele de chistoace, statea imbracat cu aceleasi haine vechi, rupte si nebarbierit… devenise un batran nebun, care statea toata ziua pe scaunul cu spatarul rupt si canta la pianul cu clapele defecte pana adormea.

Afara, o femeie ratacita, lovita de curiozitate, a avut curajul sa treaca de zidul murdar de sange si plin de buruieni uscate… sprijinind scheletii oamenilor care, in trecut, au vrut sa-l strice si n’au reusit. Ea a facut’o. A trecut de gropi, de capcanele pentru ursi, de terenul minat, pana a ajuns la usa bibliotecii care era intredeschisa… si pasind inauntru pe parchetul care scartaia la fiecare pas al ei. Batraul se trezi si nu’i venea sa creada ca, in fara ochilor lui sta o femeie, un alt om in afara de el. Nu stia daca e reala sau nebunia lui s-a agravat si are halucinatii. Batranul a invitat-o bucuros sa’i citeasca din cartile scrise de el. Dupa cateva priviri aruncate printre rafturile prafuite, alege cartea cu titlul „Cum functioneaza o imina mecanica”.. si incepe sa citeasca din ea o pagina,doua, trei, zece, citea in continuu, pana a adormit… Se trezeste dupa o vreme si il intreaba pe batran daca poate sa ia cartea acasa, s-o termine de citit, ca parea interesanta. El, nebun, i’a spus ca poate sa ia cartile acasa pe rand, cate 2-3… numai sa aiba grja de ele si cand le returneaza, sa le puna inapoi in ordine, de la A la Z. Femeia pleaca. Revine peste 2 zile dupa alte carti… si a inceput sa faca asta de cateva ori pe saptamana, luand carti ca „Dragoste letargica”, „Auschwitzul zambetelor”, „Fericit in urma dricului”, „Doi oameni care vorbesc de unul singur” si multe altele. Pana cand, intr-o zi, a venit sa returneze cartile si batranul observa ca dintr-o carte curgea ceva. Femeia scapase o ceasca de cafea peste „Paradoxul încrederii” fara sa vrea, ii spuse batranului… El, mai suparat ca niciodata, ii smulse cartile dn mana si o alunga din biblioteca, spunandu’i sa nu se mai intoarca, pana nu scrie o carte identica cu cea distrusa de ea.
Femeia incepu sa planga si pleaca, trantind usa dupa ea si fugi spre zid unde a plans ore in sir, langa scheletii oamenilor care, in trecut, au vrut sa-l strice zidul si n’au reusit.

Batranul nebun si dezamagit, statea pe scaunul cu spatarul rupt, cantand la pianul cu clape defecte, printre gandaci, sobolani si mormane de chistoace, asteptand ca acea femeie sa repare ce a stricat; o carte scrisa de el pe un scaun cu spatar, la o veioza cu becul aprins, intr-o bibioteca inconjurata de un zid.

…si voi, oameni normali si sanatosi, nu incercati sa cautati acele carti. Ele exista doar in biblioteca batranului nebun din capul meu.

Publicat în: 27 Dec, 2010 @ 0:50